L-am zărit prima dată
de la zeci de metri depărtare
printre sutele de priviri studenţeşti
încurcată îmi grăbeam pasul fugeam
veneau din urmă ochii de foc
firile de nisip pe plaja mediterană
piroane în tălpi printre sandale
şi nu puteam să mă uit înapoi
de flăcările ce-mi luau spatele picioarele
paşi alături ochii necunoscuţi
îmi rodeau până la sânge pielea
degetele-mi roşii căutau ceva în geantă
i-am întins o carte cum i-aş fi întins tigrului
scăpat din cuşcă o bucată de carne
să nu se ia după mine
Elogiul fugii lui Henri Laborit
îmi răspunse cu o scotocire în geantă
privirea mi s-a prelins pe tăişul unei cărţi
am intrat în apă
să-mi regăsesc echilibrul
m-a sprijinit de braţe să nu cad
după ce-mi întinse din geanta lui
Elogiul fugii lui Henri Laborit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu