La gura
sobei priveam
Mai mică
Decât
focul ce-mi măcina speranţele,
(fiindcă
am fost prea optimistă).
La gura
sobei tăceam...
Vinovată
În faţa
focului care
Îmi
topea toate visele
(fiindcă
am fost prea vistătoare).
La gura
sobei plângeam
Supusă
Focului
care-mi zdrobea gândurile
(fiindcă
am fost prea gânditoare).
La gura
sobei muream
Mai
muritoare
Ca focul
ce-mi topea viaţa
(fiindcă am crezut, atât am crezut în ea).
1997
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu