3

Sângele e o pasăre adormită

în rana caldă a zorilor;
se trezește potolindu-și setea cu fuga
în picăturile zborului nesecat.

Memoria de plumb pe aripile larg întinse

descuie cu ochii ei adânci lacătele grele:
în apele subterane ale Mediteranei
se înmulțesc neașteptat rădăcinile.

În fuga pentru supraviețuire, în sângele mamei

Marea Neagră şi Marea Mediterană
şi-au dat indisolubil mâna ca să vin-
a fost primul meu zbor de pasăre.

Am rădăcini comune cu marea-

lacrimile căzute, de secole, în apa Mediteranei.
Clopotul cerului sună promițător departe.
În lume sufletele își caută jumătățile pierdute.




La sangre es un pájaro adormecido

en la herida cálida del amanecer;
se despierta saciando su sed con la fuga
en las gotas del perpetuo vuelo.

la memoria de plomo sobre las alas largamente extendidas

rompe con los ojos los pesados cerrojos
en las aguas del Mediterráneo
se multiplican impacientes las raíces.

Huyendo a prisa buscando sobrevivir

en la sangre de mi madre
el Mar Negro y el Mediterráneo se dan la mano
indisolublemente - 
aquel fue mi primer vuelo de pájaro.

Tengo raíces comunes con el mar-

las lágrimas caídas, por siglos, en aguas mediterráneas
la campana del cielo resuena como una promesa a lo lejos. 
En el mundo, las almas buscan sus mitades perdidas.